Metoda Filliozat – cum poți învăța să identifici o emoție și care sunt efectele sale asupra corpului? Pentru un copil, emoțiile pot să fie destul de dificil de gestionat sau de exprimat într-o manieră adecvată.
Încă de la naștere, bebelușii se exprimă în diferite feluri. Aceștia încă nu au acces la limbaj, astfel că se folosesc de emoții printr-un întreg panou de comportamente și mimici pentru a exprima ceea ce simt. De exemplu, sunt copii care țipă. Astfel că, mânia copiilor poate să provină de la mai mulți factori. Mânia poate să fie legată de o stare de frustrare, cea pentru a cere atenție sau pentru a semnala un refuz sau o frustrare.
La ce folosesc emoțiile?
Diferitele emoții sunt naturale. Ne caracterizează în calitate de ființe vii capabile să simțim și să reacționăm la stimulii din mediul care ne înconjoară.
Isabelle Filliozat, psihoterapeut, descrie mai multe emoții și explică modul în care acestea se manifestă în corpul nostru. Care sunt funcțiile și declanșatorii lor?
Surpriza
Această emoție ne mobilizează atenția. Inima accelerează, gura se deschide sau, în general, avem ochii larg deschiși.
Teama
Cine nu a experimentat niciodată frica în viața lui? Adesea percepută ca slăbiciune, frica are multiple beneficii. Într-adevăr, îi asigură supraviețuirea și face posibilă anticiparea unei amenințări și a unui pericol. „Oferă energia de a reacționa, de a sări deoparte, de a fugi sau de a lupta”, analizează Isabelle Filliozat.
Furie
Cine nu a fost niciodată supărat pe un străin, pe șeful lor, pe soțul, copilul sau pe ei înșiși? Această emoție provine din frustrare sau rănire și are misiunea de a restabili integritatea și de a stabili limite. Psihoterapeutul precizează că nu trebuie confundată cu violența, care este strict opusul ei. Semnele fizice ale unei persoane supărate sunt încruntarea, pumnii strânși și maxilarul strâns.
Tristeţe
Această emoție materializează lipsa și separarea. Emoția caracteristică unei despărțiri sau doliu, de exemplu, permite totuși să conducă la acceptarea pierderii pentru a reveni mai bine ulterior. Spre deosebire de frică sau surpriză, tristețea ne încetinește inima și provoacă o scădere a energiei. Ea este însoțită în mod regulat de lacrimi.
Bucurie
Ce e mai bun decât bucuria? O căldură care ne străbate, o inimă năvalnică, un corp relaxat. Este o sursă de motivație și împlinire personală. Bucuria este, de asemenea, sinonim cu succes și libertate. „O putem experimenta fără motiv, doar privind cerul, un peisaj frumos, o floare”, mărturisește Isabelle Filliozat.
Dezgust
Simți greață, ca o mâncare prost digerată. Dezgustul nu este doar o emoție legată de mâncare. Poate fi transpus unei ființe umane. În general intervine atunci când suntem pradă nedreptății, trădării.
Dragoste
Atât sentimentul, cât și emoția, iubirea ne oferă un sentiment de calm prin reducerea stresului. Îți vezi fața înroșită și simți că inima îți bate repede? „Emoția iubirii hrănește sentimentul de iubire și relația amoroasă”, mai precizează psihoterapeutul.
Psihoterapeutul propune o serie de comportamente pentru a gestiona emoțiile grupate sub acronimul A.D.M.I.R.E.R:
A pentru „acord”. Este vorba de a fi de acord cu copilul și de a te concentra pe ceea ce spune.
D pentru „descrie”. Vei descrie expresiile fizice ale copilului. O astfel de metodă face posibilă evitarea unei judecăți pripite.
M pentru „măsură”. Empatiei cu copilul pentru a-l ajuta să-l elibereze de acest sistem de izolare.
I pentru „investigare”. Aici, îl întrebi pentru a înțelege sensul emoției sale.
R pentru „recunoaște”. Aceasta este o altă formă de empatie. Recunoști emoțiile copilului.
E pentru „exprimare”. Toate metodele folosite mai sus îi vor permite copilului să-și exprime emoțiile. În calitate de părinte, îi poți sugera idei pentru a-și exprima această emoție.
R pentru “reparare sau rezolvare”. Prin urmare, odată ce cunoaște motivele acestei emoții, părintele va încerca să rezolve situația cu copilul.
