Moștenirea după decesul unui părinte: cotele copiilor și limitele unui testament

În România, copiii primesc împreună 75% din moștenire după decesul unui părinte dacă există un soț supraviețuitor, căruia îi revine restul de 25%. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat regulile împărțirii patrimoniului și protecția moștenitorilor minori, conform digi24.ro.

Termenul legal pentru acceptarea succesiunii este de un an de la deces. Stabilirea patrimoniului succesoral presupune separarea bunurilor proprii ale defunctului de cele comune, dobândite în timpul căsătoriei.

Pentru bunurile comune, se lichidează întâi regimul matrimonial și se determină partea fiecărui soț. Partea soțului rămas în viață îi aparține în continuare. Numai partea defunctului intră în moștenire.

Cum se calculează partea fiecărui copil

Cota de 75% se distribuie egal între copii. La o masă succesorală de 200.000 de lei, soțul supraviețuitor primește 50.000 de lei, iar descendenții împart 150.000 de lei. Dacă sunt doi copii, fiecare primește 75.000 de lei; dacă sunt trei, fiecăruia îi revin 50.000 de lei.

În lipsa unui soț supraviețuitor, copiii împart egal întreaga masă succesorală, cu respectarea prevederilor legale.

Copiii din căsătorii anterioare, cei născuți în afara căsătoriei și cei adoptați au aceleași drepturi, dacă filiația este stabilită legal. Copiii vitregi nu moștenesc automat: pot avea drepturi prin adopție sau pot primi bunuri prin testament, în limitele legii.

Partenerul necăsătorit nu este moștenitor legal, indiferent de durata relației, dar poate beneficia de dispoziții testamentare. Copiii își păstrează drepturile, iar părinții sau frații defunctului nu îi înlătură de la moștenire.

Protecția minorilor în procedura succesorală

Copilul sub 14 ani este reprezentat de părintele supraviețuitor sau de tutore. Între 14 și 18 ani, minorul încheie actele cu încuviințarea reprezentantului legal, în condițiile legii.

Dacă interesele copilului intră în conflict cu cele ale reprezentantului său, instanța de tutelă sau notarul desemnează un curator special. Acesta protejează drepturile minorului și verifică actele realizate în numele lui, inclusiv în cadrul partajului.

Vânzarea unei cote dintr-un imobil moștenit sau renunțarea la anumite drepturi patrimoniale nu depind exclusiv de voința părintelui. În cazurile prevăzute de lege, este necesară autorizarea instanței de tutelă, care verifică respectarea interesului superior al copilului.

Ce poate schimba testamentul

Testamentul poate stabili o distribuție diferită a bunurilor, dar trebuie să respecte rezerva succesorală a moștenitorilor îndreptățiți. Reprezentarea sau asistarea legală a minorilor rămâne obligatorie.

Moștenitorii majori care se înțeleg pot soluționa succesiunea la notar. Dacă sunt invocate încălcarea rezervei succesorale, constrângerea ori lipsa discernământului testatorului, moștenitorul se poate adresa instanței. În funcție de situație, poate cere anularea testamentului sau reducerea dispozițiilor care încalcă rezerva succesorală.