Guta este o formă de artrită inflamatorie manifestată prin dureri, umflături specifice, roșeață și sensibilitate la nivelul articulațiilor. Această afecțiune apare ca efect al unor valori prea mari ale acidului uric în sânge. Procesul duce la formarea unor cristale care se depun în articulații și declanșează astfel reacții inflamatorii.
Factorii de risc pentru gută includ dieta bogată în purine, obezitatea, anumite afecțiuni medicale (boli renale, diabet, hipertensiune arterială) și unele medicamente (diuretice). Diagnosticarea timpurie și un plan de tratament adecvat sunt esențiale pentru a preveni atacurile recurente și complicațiile specifice.
Cauze și factori de risc pentru gută
Pentru că acum știi ce înseamnă guta, află care sunt principalele cauze pentru apariția sa și ce factori risc sunt asociați cu această formă de artrită inflamatorie:
Cauze ale gutei
- excesul de acid uric în sânge (hiperuricemie) – corpul produce prea mult acid uric sau nu îl mai poate elimina eficient prin rinichi;
- dieta bogată în purine – alimentele care conțin purine (carnea roșie, fructele de mare, alcoolul, băuturile îndulcite cu fructoză) cresc nivelul de acid uric;
- problemele renale – funcția renală deficitară poate împiedica eliminarea acidului uric;
- predispoziția genetică – persoanele cu antecedente familiale de gută au un risc mai mare de a dezvolta la rândul lor această problemă de sănătate;
- obezitatea – determină creșterea producției de acid uric și reducerea gradului de eliminare a acestuia;
- anumite medicamente – diureticele tiazidice sau unele medicamente pentru hipertensiune pot crește nivelul acidului uric;
- afecțiuni metabolice și endocrine – diabetul, sindromul metabolic și hipotiroidismul pot favoriza hiperuricemia.
Factori de risc pentru gută
- consumul de alcool – în special berea și băuturile spirtoase reduc eliminarea acidului uric;
- hidratarea insuficientă – favorizează acumularea acidului uric în organism;
- intervențiile chirurgicale sau traumele – pot declanșa un episod acut de gută;
- stresul – poate influența metabolismul acidului uric.
Care sunt simptomele specifice gutei?
Manifestările pe care le vom prezenta mai jos apar brusc, adesea noaptea, manifestându-se în principal la nivelul articulațiilor. Iată principalele simptome:
- durere articulară intensă: degetul mare de la picior este cel mai frecvent afectat (podagră), dar guta poate afecta și alte articulații, cum ar fi genunchii, gleznele, încheieturile mâinii și coatele;
- inflamație și roșeață: articulația afectată devine umflată, roșie, caldă și extrem de sensibilă la atingere;
- limitarea mobilității: durerea și umflăturile pot restricționa mișcarea articulației, făcând dificilă utilizarea normală a acesteia;
- sensibilitate exacerbată: chiar și atingerea ușoară a articulației afectate poate provoca durere intensă;
- descuamarea pielii: pe măsură ce inflamația se ameliorează, pielea din jurul articulației afectate se poate descuama;
- episoade recurente: fără tratament pentru gută, manifestările pot deveni mai frecvente și mai severe, ducând la deteriorarea articulațiilor;
- tofi gutoși: în stadii avansate, se pot forma depozite de cristale de acid uric sub piele, care pot cauza dureri severe, deformări articulare și distrugeri tisulare semnificative.
Cum se diagnostichează guta?
Stabilirea diagnosticului în cadrul unui consult la reumatologie se poate baza pe examinări clinice, analize de laborator și teste de imagistică medicală:
- examinarea clinică – medicul evaluează simptomele pacientului, cum ar fi durerea bruscă, umflăturile și roșeața articulațiilor;
- analiza lichidului sinovial – se extrage lichid din articulația afectată (artrocenteză) și se examinează la microscop, pentru a se detecta prezența cristalelor de urat de sodiu, care confirmă diagnosticul de gută;
- teste de sânge – se măsoară nivelul acidului uric din sânge, deși acesta nu este întotdeauna concludent (uneori poate fi normal în timpul unui atac de gută);
- investigații imagistice – ecografia musculo-scheletală poate evidenția depozitele de urat de sodiu, iar radiografiile sau tomografia computerizată cu energie dublă pot arăta semne avansate ale bolii.
Cum poate fi tratată guta?
Tratamentul gutei vizează gestionarea crizelor acute și prevenirea recidivelor, prin reducerea nivelului de acid uric:
Abordarea crizelor acute
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – pentru reducerea durerilor și inflamațiilor;
- corticosteroizi injectați intraarticular – prescriși în cazurile severe sau când antiinflamatoarele nesteroidiene nu sunt tolerate de organism.
Tratamentul pe termen lung
- medicamente care inhibă producția de acid uric;
- medicamente care intensifică procesul de eliminare a acidului uric prin rinichi;
- modificări ale stilului de viață:
- reducerea consumului de carne roșie, fructe de mare, alcool (în special bere) și băuturi îndulcite cu fructoză;
- creșterea consumului de apă pentru a preveni formarea cristalelor de urat de sodiu;
- menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea sedentarismului.
Guta este o formă de artrită inflamatorie cauzată de acumularea excesivă de acid uric în sânge (hiperuricemie), ceea ce duce la formarea de cristale de urat de sodiu în articulații. Aceste cristale declanșează episoade cu manifestări bruște și dureroase, cunoscute sub denumirea de atacuri de gută.
Diagnosticarea și începerea unei scheme de tratament eficiente asigură un management optim al simptomelor și reducerea riscului de recidivă. IMPORTANT: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul medicului. Programează-te online pentru un consult la reumatologie în cadrul spitalului Memorial România!
SURSE:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/144827
https://medlineplus.gov/gout.html
