Rețea acuzată de DNA pentru prejudiciu de 20 milioane euro, sprijinită de un funcționar ANAF

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reținut joi, 4 septembrie, cinci persoane implicate într-un dosar de fraudă cu TVA, care a produs un prejudiciu de aproape 20 de milioane de euro bugetului de stat. Schema complexă implică mai multe firme, printre care cele din spatele platformei leasingautomobile.ro, și un inspector ANAF din Iași, suspectat că ar fi încercat să ascundă neregulile.

Detalii despre dosarul de fraudă cu TVA

Potrivit surselor judiciare citate de Digi24.ro, ancheta DNA vizează persoane din conducerea platformei leasingautomobile.ro și firmele aferente acestora. În dosar este implicată și Elena Beleca, inspector ANAF Iași, plasată sub control judiciar, care ar fi încercat să ascundă frauda.

Cinci persoane au fost reținute, iar procurorii au instituit sechestre pe sute de mii de euro cash și peste 50 de automobile de lux.

Persoanele implicate și rolurile lor

• Gabriel Hăulică – afacerist reținut în dosar, cu antecedente în evaziune fiscală și firme falimentare cu datorii la stat;
• Gigi Bracaci – descris pe platforma leasingautomobile.ro ca un antreprenor curajos, de asemenea reținut;
• Florin Brânză – contabil implicat în schema de fraudă, plasat sub control judiciar, care ar fi primit 65.000 de lei pentru rezolvarea unor probleme fiscale.

Cum funcționa schema de fraudă cu TVA

DNA suspectează că cele 11 companii implicate, dintre care patru deținute de Gabriel Hăulică și șapte legate de Gigi Bracaci și platforma leasingautomobile.ro, au raportat achiziții intracomunitare de mașini second-hand în valoare de 465 de milioane de lei. Pentru acestea, au plătit TVA în valoare de 7,8 milioane de lei, deși TVA-ul real depășea 88 de milioane de lei.

Etapele schemei explicate simplificat

• Firmele „beneficiar real” cumpărau mașini din Germania, pentru care TVA-ul era de 19% (exemplu: pentru o achiziție de 100 lei, TVA de 19 lei);
• Achizițiile nu erau făcute direct de firmele „beneficiar real”, ci prin intermediul unor „firme bidon” controlate de Gabriel Hăulică;
• „Firmele bidon” cumpărau mașinile în regim de taxare inversă și le vindeau apoi „firmelor beneficiar real”, permițând acestora să deducă TVA-ul;
• Firmele „beneficiar real” vindeau mașinile către clienți și colectau TVA, dar nu mai plăteau taxa către stat, deoarece o deduceau anterior;
• „Firmele bidon” înregistrau achiziții fictive pentru a-și reduce TVA-ul de plată și pentru a masca tranzacțiile în fața controalelor ANAF.

Astfel, pentru o achiziție reală de 100 de lei, firmele plăteau efectiv doar 0,1 lei TVA, cauzând un prejudiciu uriaș statului.

Implicarea inspectorului ANAF în ascunderea fraudei

Elena Beleca, inspector fiscal în cadrul ANAF Iași, este acuzată că nu a urmărit elucidarea fraudei, ci a încercat să ascundă neregulile. În timpul unui control, deși a observat neconcordanțe în declarațiile firmelor, s-a limitat la a cere „rezolvarea” problemei și le-a recomandat celor implicați să depună declarații care să evite atenția autorităților.

Frauda cu TVA, o problemă majoră pentru România

Conform ultimului raport al Comisiei Europene din decembrie 2024, România a pierdut în 2022 aproximativ 8,4 miliarde de euro din cauza neîncasării TVA, fiind țara cu cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele reale.

Declarațiile Laurei Codruța Kovesi despre frauda cu TVA

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu pentru Digi24.ro despre amploarea fraudei cu TVA, pe care o consideră „una dintre cele mai atractive activități criminale din Europa”.

Potrivit ei, grupurile de criminalitate organizată investesc profituri obținute din activități ilegale, precum traficul de droguri sau persoane, în fraude cu TVA, devenind astfel mai puternice și mai bogate.

Kovesi a subliniat că nu se mai poate face diferența între infractorii violenți și cei de tip „gulere albe”, deoarece aceeași infrastructură poate fi folosită atât pentru fraude fiscale, cât și pentru alte activități ilegale, inclusiv vânzarea de arme.

„Dacă cineva vă fură portofelul, simțiți că nu mai aveți bani. La frauda cu TVA simțiți ceva? Nu. Dar ne afectează pe toți. Banii care sunt fraudă cu TVA ies din bugetul cetățenilor. Oamenii sunt afectați”, a mai afirmat Laura Codruța Kovesi.