Hipertensiunea arterială afectează aproximativ 30 % dintre adulții din România și, de multe ori, rămâne nedetectată până când apare o complicație gravă, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral. Pentru a înțelege cum se recunoaște această „boală tăcută” și ce măsuri poţi lua pentru a o controla, citeşte mai departe.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea reprezintă o creștere constantă a tensiunii în artere. Valorile normale sunt sub 130/80 mmHg, în timp ce valori constante peste 140/90 mmHg indică hipertensiune. Această presiune suplimentară pune în pericol inima și vasele de sânge, sporind riscul de boli cardiovasculare, insuficiență renală și alte complicații.

Care sunt simptomele?

Deși este adesea asimptomatică, unele semne pot alerta asupra unei tensiuni ridicate:

  • Dureri de cap frecvente, în special în zona occipitală;
  • Amețeli sau senzație de dezechilibru;
  • Oboseală inexplicabilă sau slăbiciune;
  • Tulburări de vedere, precum vedere încețoșată sau pete în câmpul vizual;
  • Palpitații – bătăi neregulate sau rapide ale inimii;
  • Sângerări nazale recurente;
  • Presiune sau disconfort în piept, semn posibil al afectării inimii.

Aceste manifestări nu apar la toţi pacienţii, de aceea monitorizarea regulată a tensiunii este esenţială.

Diagnosticul

Diagnosticul începe cu măsurarea tensiunii arteriale, fie în cabinetul medical, fie acasă, pe o perioadă de timp pentru a confirma valori ridicate. Medicul poate solicita și:

  • Analize de sânge pentru evaluarea funcţiei renale, colesterolului şi glicemiei;
  • Investigaţii cardiace precum electrocardiograma (EKG) sau ecocardiografia.

Tratamente recomandate

1. Modificări ale stilului de viaţă

  • Dieta săracă în sare: maxim 5 g pe zi; alimente bogate în potasiu (banane, cartofi, legume verzi) ajută la reglarea tensiunii.
  • Activitate fizică regulată: cel puţin 30 minute pe zi de mers pe jos, înot sau ciclism.
  • Renunţarea la fumat şi reducerea alcoolului: ambele agravează hipertensiunea.
  • Gestionarea stresului: meditaţie, yoga sau hobby‑uri relaxante pot scădea tensiunea.
  • Menţinerea greutăţii optime: excesul de greutate creşte presiunea asupra inimii.

2. Tratament medicamentos

Când schimbările în stilul de viaţă nu sunt suficiente, medicul prescrie medicamente antihipertensive, dintre care cele mai frecvente sunt:

  • IECA (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei): enalapril, ramipril;
  • BRA (blocanţi ai receptorilor de angiotensină II): losartan, valsartan;
  • Diuretice: facilitează eliminarea excesului de sare şi apă;
  • Blocanţi de canale de calciu: indicaţi în anumite afecţiuni cardiace;
  • BETA‑blocante: reduc ritmul şi forţa contracţiei inimii.

Respectarea strictă a tratamentului şi monitorizarea periodică a tensiunii sunt necesare pentru ajustarea dozelor şi evitarea efectelor adverse.

Când trebuie să consulţi un medic?

Dacă valorile tensiunii depăşesc 140/90 mmHg în mai multe măsurători sau apar simptomele enumerate, este indicat să programezi o consultaţie. Persoanele cu factori de risc – diabet, obezitate, istoric familial de boli cardiovasculare – trebuie să fie vigilente şi să efectueze controale regulate, chiar dacă se simt bine.

Hipertensiunea arterială: o provocare gestionabilă

Cu informaţii corecte şi un plan de acţiune alături de medic, hipertensiunea poate fi controlată, permiţând o viaţă activă şi lipsită de complicaţii majore. Măsurarea regulată a tensiunii este un gest simplu, dar esenţial, pentru prevenirea problemelor grave.

Acest articol are caracter informativ general şi nu înlocuieşte consultul medical specializat. Pentru diagnostic precis şi recomandări personalizate privind hipertensiunea arterială, este necesar să consulţi un medic specialist.