Omenirea a discutat despre sensul vietii inca din primele timpuri ale existentei sale.
Oamenii sunt fiinte sociale cu un instinct natural de supravietuire. La un nivel de baza, aceasta supravietuire necesita hrana, bautura, odihna si procreare. Sensul vietii in stadiul cel mai timpuriu al existentei umane putea fi acela de a continua procesul de evolutie. Dar cu cat oamenii deveneau mai constienti, cu atat mai profunda era pentru ei semnificatia intelegerii adevaratului destin.
Datorita inteligentei, curiozitatii, capacitatii de a analiza si reflecta, multe minti au inceput sa isi puna din ce in ce mai mult intrebarea „Pentru ce traiesc?”, incercand cu ajutorul ei nu numai sa se realizeze, ci chiar sa supravietuiasca in perioadele dificile.
Care este sensul vietii?
Platon a definit odata omul ca fiind un animal cu doua picioare, fara pene si cu unghii late. Mai tarziu, el a dat o alta definitie – „o fiinta in cautare de sens”.
Dorinta omului de a cauta adevarul, de a se cunoaste pe sine si lumea inconjuratoare isi gaseste expresia in toate activitatile sale. In ciuda lipsei relative de interes fata de chestiunea sensului vietii in randul filosofilor analitici in cea mai mare parte a secolului al XX-lea, in ultimele aproximativ doua decenii, volumul de lucrari pe aceasta tema a crescut semnificativ.
In cuvintele psihanalistului din secolul XX Bruno Bettelheim, „cea mai mare nevoie si cea mai dificila realizare este de a gasi un sens vietii noastre”. Iar psihiatrul Viktor Frankl, un supravietuitor al Holocaustului, a afirmat ca vointa umana de a avea un sens precede fie „vointa noastra de placere, fie vointa noastra de putere”.
Pe scurt, sensul vietii este ceea ce o persoana traieste si se straduieste sa obtina de-a lungul intregii epoci constiente. Principalele sale caracteristici sunt unicitatea, variabilitatea in functie de o anumita perioada de viata sau de circumstante si conformitatea cu principalele valori de viata.
Intrebarile privind cautarea sensului apar si iau forma in diferite contexte ale activitatii umane:
- atunci cand incearca sa ia o decizie importanta cu privire la ce sa faca cu viata sa;
- atunci cand este prins intr-un loc de munca pe care il uraste;
- atunci cand se intreaba daca exista ceva mai mult decat agitatia zilnica;
- cand este bolnav de o boala incurabila;
- atunci cand se confrunta cu pierderea celor dragi;
- cand se simte slabit si singur.
In spatele multor intrebari despre scopul vietii se afla capacitatea umana de a depasi limitele obisnuite, de a privi viata dintr-un punct de vedere mai larg. Din fericire, oamenii sunt constienti si se pot angaja in introspectie si autoreflectie, trecand de la simpla existenta automata la observare si evaluare.
Citatele despre viata plina de sens sunt una dintre cele mai cautate interogari pe internet, alaturi de intrebarea despre scop. Oamenii vor sa stie daca au un scop si, daca da, care este acesta. Multi dintre ei cred ca exista un fel de misiune cosmica in jurul careia iti poti rationaliza viata.
Exista cinci puncte de vedere cu privire la sensul vietii:
- Un punct de vedere supranatural, potrivit caruia existenta unei minti superioare, impreuna cu o „atitudine adecvata” fata de aceasta, este suficienta pentru a asigura o viata cu sens.
- Naturalismul subiectiv, potrivit caruia sensul vietii variaza de la o persoana la alta si se formeaza prin atingerea obiectivelor stabilite pentru ea.
- Naturalismul obiectiv, care afirma ca o viata deplina este posibila intr-o lume pur fizica, lipsita de realitati spirituale.
- Naturalismul hibrid, ai carui sustinatori considera ca nu exista niciun sens intr-o viata plina de fapte inutile si de agitatie. Cu toate acestea, poate fi absenta si atunci cand o persoana participa la proiecte utile si valoroase din punct de vedere obiectiv, cu conditia sa nu-si puna sufletul in ele.
- Naturalismul pesimist (nihilismul) este un punct de vedere care neaga posibilitatea unei vieti implinite, deoarece literalmente nimic nu are valoare.
Unii ganditori sunt siguri ca sensul vietii umane este determinat exclusiv de providenta divina. Altii atribuie rolul principal sufletului, considerand ca viata acestuia continua chiar si dupa moartea „invelisului fizic”. In plus, exista doua tabere de „naturalisti” care nu sunt de acord cu privire la ceea ce reprezinta adevarata valoare.
Obiectivistii sustin ca exista adevaruri absolute care au valoare, desi nu sunt de acord cu privire la care sunt acestea. De exemplu, unii dintre ei spun ca sensul vietii umane se afla in creativitate, in timp ce altii cred ca doar virtutea si moralitatea ii dau un sens adevarat. Subiectivistii considera ca aceste puncte de vedere sunt prea inguste. Daca sensul este determinat prin cunoastere, atunci acesta poate proveni din orice numar de surse.
Pentru subiectivisti, viata are sens, dar valoarea sa este creata de persoana insasi in mintea sa si se poate schimba in timp. Semnificatia vietii pentru oameni poate scadea sau disparea ca urmare a unei scaderi a puterii sau a unor circumstante dificile sau tragice. De asemenea, se poate schimba de la o faza a vietii la alta datorita dezvoltarii personale, noilor interese, contextului, angajamentelor si maturitatii.
Viata cu sens poate fi evaluata din punctul de vedere al semnificatiei pentru o persoana intr-un anumit moment, chiar si intr-unul foarte scurt. Ceea ce este valoros si important intr-o perioada isi poate pierde relevanta intr-un an. Astfel, de exemplu, dorinta de a atinge inaltimi in cariera chiar la inceputul parcursului profesional al unui tanar specialist, in cativa ani poate fi inlocuita de dorinta acestuia de a se realiza ca un parinte bun si responsabil.
In Philosophy Today, profesorul de politica de la Universitatea din Londra, Tim Bale, ofera un raspuns extrem de simplu: „Sensul vietii este sa nu fii mort”.
Multi filosofi ofera raspunsuri similare. Richard Taylor sugereaza ca nu efortul si realizarile fac ca viata sa aiba sens, ci faptul ca o persoana poate fi pur si simplu vie si sanatoasa. Casey Woodling, profesor de filosofie si studii religioase la Coastal Carolina University, a sugerat ca valoarea vietii umane este plina de oportunitatea de a reflecta asupra trairii ei”. Atingerea obiectivelor, munca, hobby-urile, familia, succesul financiar – toate acestea sunt, fara indoiala, minunate, dar, potrivit lui Woodling, nu conteaza cu adevarat. Cu toate acestea, merita sa ne gandim de ce oamenii sunt atat de dornici sa o obtina. „Acest lucru se apropie de celebra afirmatie a lui Socrate, conform careia viata neexaminata nu merita traita”, scrie Woodling. „As indrazni sa spun ca o viata neexplorata nu are niciun sens”.
De ce are nevoie o persoana de un sens in viata?
Despre viata cu sens se poate vorbi in diferite contexte. Acesta nu se reduce la un singur obiectiv-principiu-cheie, ci este intruchipat in semnificatii de viata semnificative si definitorii, desi derivate, care reflecta principalele viziuni si pozitii ale unei persoane.
In lucrarea “Man’s Search for Meaning”, psihiatrul si neurologul Viktor Frankl a scris despre experientele sale intr-un lagar de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Frankl a constatat ca nu cei care erau mai puternici din punct de vedere fizic au reusit sa supravietuiasca in acele conditii inumane, ci cei care au pastrat un sentiment de control asupra mediului si au fost condusi de un scop specific. Potrivit psihiatrului, acest scop a fost cel care i-a ajutat pe oamenii din lagarul de concentrare sa isi pastreze motivatia pentru viata si credinta in viitorul lor luminos.
Dupa ce a supravietuit in inchisoare si a trecut prin toate ororile lagarelor de concentrare naziste, psihiatrul a scris o carte care a devenit un ghid pentru multi oameni in intelegerea sensului vietii lor. Scopul lui Frankl, vointa sa de a trai in ciuda faptului ca se afla in cele mai dure conditii, a pornit din dorinta sa de a scrie mai tarziu despre aceasta experienta. Scriitorul a remarcat ca si altii care au supravietuit in lagare au avut un scop specific – erau hotarati sa isi vada familiile dupa razboi sau sa ajute alti prizonieri sa traiasca, pastrand in acelasi timp un sentiment de umanitate.
Prezenta sensului vietii nu numai ca ajuta la supravietuirea in timpul momentelor dificile, dar are si un efect benefic asupra sanatatii oamenilor. Oamenii de stiinta americani, care au petrecut trei ani realizand un studiu in care au intervievat 1042 de locuitori ai orasului San Diego cu varste cuprinse intre 21 si 100 de ani, au ajuns la o concluzie interesanta. Oamenii care au gasit un sens devin mult mai calmi, nu se confrunta cu stresul si alte probleme de sanatate, spre deosebire de cei care considera ca viata lor nu are sens.
Cercetatorii au constatat ca, in diferite grupe de varsta, procentul de persoane care sunt multumite de viata difera semnificativ. Cel mai mare numar de multumiti de starea lor actuala a fost in randul americanilor de 60 de ani care au participat la sondaj.
Oamenii de stiinta considera ca prezenta sensului vietii este cea care imbunatateste starea fizica a pacientilor si sugereaza utilizarea acestei terapii in medicina.
Ce inseamna „o viata fara sens”?
Unii par sa isi petreaca intreaga viata nesatisfacuti, cautand in mod constant un scop. Filozoful Iddo Landau sugereaza ca fiecare persoana are tot ce este necesar pentru o existenta deplina. In opinia sa, oamenii se inseala atunci cand simt ca viata nu are sens. Eroarea se bazeaza pe incapacitatea lor de a intelege ce este cu adevarat important. In schimb, ei se concentreaza prea mult pe ceea ce simt ca le lipseste pentru o existenta implinita.
„Spre surprinderea mea, majoritatea oamenilor cu care am vorbit despre esenta sensului vietii mi-au spus ca nu credeau ca viata lor este suficient de semnificativa. Multi chiar isi imaginau vietile lor franc lipsite de sens”, scrie filosoful. „Dar deseori mi s-au parut problematice motivele pentru care interlocutorii mei isi dadeau cu parerea. Multi, credeam eu, nu puneau intrebari adecvate care sa le schimbe parerile sau nu intreprindeau actiuni care sa le imbunatateasca conditia. Cei mai multi oameni care se plangeau de lipsa de sens a vietii aveau dificultati chiar si in a explica ce intelegeau prin acest concept”.
Cu alte cuvinte, Landau considera ca oamenii care au impresia ca traiesc viata fara rost inteleg de fapt gresit problema. El a devenit unul dintre numerosii ganditori care, de-a lungul secolelor, au incercat sa inteleaga ce este o viata cu sens.
Opiniile filosofilor pe aceasta tema sunt multe, variate si, in diferite grade, practice. Celebrul ganditor Friedrich Nietzsche, de exemplu, a spus ca aceasta intrebare nu are sens in sine, deoarece in mijlocul vietii o persoana nu este capabila sa determine daca viata sa conteaza si nu este posibil sa treaca dincolo de procesul de existenta pentru a gasi raspunsul.
Iddo Landau credea ca oricine crede ca viata este lipsita de sens recunoaste, de asemenea, importanta valorii. Cu alte cuvinte, daca o persoana crede ca viata sa este lipsita de orice semnificatie, atunci crede ca exista un astfel de lucru, cum ar fi valoarea.
Multe statusuri populare despre viata cu sens sustin ca absolut toata lumea este capabila sa schimbe valoarea vietii sale prin practica, efort, actiune si reflectie. Filosoful observa ca lumea este schimbatoare: oamenii isi schimba locul de resedinta, dobandesc experiente si cunostinte interesante, intalnesc idei noi. Pe masura ce o persoana se schimba, valorile sale se schimba, la fel ca si obiectivele si sensul vietii.
Pentru ca viata sa fie lipsita de sens, nu trebuie sa fie deloc unica. Potrivit lui Landau, credinta ca unicitatea este asociata cu sensul este o alta greseala pe care o fac multi oameni. Aceasta iluzie, sustine el, „ii determina pe unii oameni sa considere in mod inutil ca viata lor nu are suficient sens si sa rateze modalitatile de a-i da sens”.
Desigur, acest lucru este important in mai multe domenii: de exemplu, in creativitate, valoarea depinde si de originalitate, deoarece simpla repetare a ceea ce alti artisti au creat deja nu are sens.
In mod similar, realizarile stiintifice sunt evaluate pentru originalitatea si inovatia lor. Repetarea oarba a concluziilor altcuiva are o valoare redusa. Iar acest lucru inseamna, desigur, ca in momentul prezentarii rezultatelor stiintifice, acestea trebuie sa fie unice.
Cu toate acestea, in cea mai mare parte, unicitatea nu este importanta pentru a determina sensul vietii. Astfel, de exemplu, dragostea dintre parinti si un copil este valoroasa nu pentru ca difera de dragostea dintre alti parinti si copii, ci datorita caldurii si apropierii sale emotionale.
Astfel, concentrarea pe unicitate este o alta eroare de evaluare. Aceasta greseala ii determina pe unii oameni sa considere in mod inutil ca vietile lor au putina valoare si, astfel, sa rateze modalitatile de a le da un sens.
Prezenta sau, dimpotriva, absenta sensului este determinata de valorile care sunt importante pentru o persoana. Pe baza acestora, el determina daca viata sa este de succes sau nu. De exemplu, parintii care si-au pierdut copilul intr-un accident de masina au dificultati in a percepe realitatea prezenta in acelasi context. Poate ca ei vor vedea din nou sensul vietii doar daca vor gasi alte lucruri care, in opinia lor, au o valoare suficient de mare (de exemplu, nasterea sau adoptarea unui copil).
Cineva incepe sa considere ca existenta sa este lipsita de sens, deoarece nu poate atinge anumite inaltimi in cariera sa profesionala. Pentru astfel de persoane, principala sau singura problema importanta ramane atingerea excelentei in cariera lor. Acest lucru ii face sa fie orbi fata de alte aspecte care ar putea conta. Din acest motiv, incep sa simta lipsa de sens a existentei lor.
Este important sa observam aceasta relatie stransa intre semnificatie si valoare, deoarece este cea care permite sa se traga multe concluzii care pot fi utile pentru persoanele care considera ca viata lor nu are suficient sens.
Opiniile oamenilor cu privire la lipsa de sens a vietii pot fi adesea eronate. Unii cred pe nedrept ca sunt parinti rai, in timp ce altii sunt convinsi in mod eronat ca metodele lor de educatie sunt ideale. Unii oameni cred in mod nerezonabil ca arta pe care o creeaza nu este foarte buna, in timp ce altii se insala crezand ca realizeaza capodopere. Unii, de exemplu, isi subestimeaza sau isi supraestimeaza propriul simt al umorului, cunostintele sau capacitatea de a canta la un instrument muzical.
Aceasta neintelegere apare in multe domenii. Iar acest lucru inseamna ca acelasi lucru se poate intampla si cu definirea sensului vietii. In mod surprinzator, multi oameni care considera ca viata lor nu are suficient sens sunt absolut siguri ca asa este. Ei sunt convinsi ca ideile lor despre acest lucru trebuie sa fie exacte si de incredere.
Observand ca sensul vietii se bazeaza pe valori, o persoana se concentreaza, de asemenea, pe aducerea acestuia prin actiuni concrete. Pentru a va face existenta mai semnificativa, trebuie sa imbunatatiti ceea ce este valoros.
Poti aduce noi valori in viata, poti creste, re-realiza sau reevalua valorile existente. Multi oameni, inclusiv cei care cred ca isi pierd anii fara rost, petrec mai mult timp si efort intr-o seara gandindu-se la ce film sa mearga decat gandindu-se la ceea ce ar putea sa le faca viata mai semnificativa.
Landau a sustinut ca sensul este un sentiment de insemnatate, pe care fiecare il determina pentru el insusi in mod independent, in functie de diferite aspecte – relatii, creativitate, realizari intr-un anumit domeniu sau generozitate si alte oportunitati.
Pentru cei care sunt ingrijorati de trairea fara sens a vietii, Iddo Landau ofera o regandire si o cautare a sensului in alte lucruri. Astfel, de exemplu, daca o persoana nu simte sensul vietii pentru ca nu s-a realizat in profesia sa, ar trebui sa incerce sa il gaseasca in alte demersuri, cum ar fi relatiile, munca voluntara, calatoriile sau activitatile creative. De asemenea, potrivit filosofului, ar trebui sa se uite mai atent la ceea ce face – poate ca in viata sa se intampla deja ceva semnificativ si valoros, caruia nu-i acorda inca atentia cuvenita.
Cum sa-ti intelegi sensul vietii?
Poti reciti la nesfarsit sute de statusuri de pe retelele de socializare despre sensul vietii, dar poti intelege ce ne motiveaza cu adevarat pe fiecare dintre noi doar intelegandu-te bine pe tine insuti.
Adesea, persoanele care au trecut prin incercari grave, cum ar fi, de exemplu, o boala incurabila, pierderea unei persoane dragi sau un faliment mare, ajung sa isi inteleaga propriul destin. Dupa ce au experimentat un stres sever, acestia si-au reevaluat valorile si au incetat sa mai ia de buna viata care le-a fost data. Multi dintre ei s-au regasit in acte de caritate si i-au ajutat pe cei care se confruntau cu o problema similara.
Din fericire, pentru a intelege scopul existentei tale, nu este deloc necesar sa astepti evenimente nefaste. Pentru a face acest lucru, este suficient sa consacrati putin timp reflectiei si introspectiei.
Pentru a determina ce este cu adevarat apropiat si important, trebuie sa va intelegeti bine pe voi insiva. Merita sa va puneti cateva intrebari:
- Ce imi aduce adevarata bucurie?
- De ce sunt dispus sa ma trezesc dimineata cu placere?
- Ce sarcini indeplinesc in timp ce ma aflu in starea de flux?
- Ce nu sunt dispus sa traiesc o zi fara?
- Ce face ca viata mea sa merite?
- Cand imi dau seama ca sunt cu adevarat fericit?
- Daca as putea sa fac o meserie de vis, care ar fi aceasta?
Este important ca sensul vietii unei persoane sa fie corelat cu adevaratele sale valori si interesul sincer. De exemplu, nu toata lumea este interesata de medicina sau de asistenta sociala. Cineva se realizeaza in a-i ajuta pe cei aflati in nevoie, in timp ce altii definesc realizarea profesionala sau cresterea spirituala ca fiind cea mai mare valoare.
Semnificatia pentru diferite persoane se poate regasi in momente diferite: sustinerea unei echipe de fotbal, cucerirea unor noi varfuri de munte, a fi un parinte constient, a canta muzica, a-i ajuta pe altii, a cauta adevarul prin filozofie etc. Dar semnul distinctiv al tuturor acestor exemple este o constiinta care este absorbita in mod pozitiv si constructiv, angajata, extinsa si realizata.
Atata timp cat nu exista un singur sens, fiecare persoana isi poate trai viata in asa fel incat fiecare zi sa-i aduca cat mai multa satisfactie. Dupa cum spunea Konrad Lorenz: „Viata insasi este un proces de invatare”. Conform acestei interpretari a evolutiei, esenta vietii este cautarea cunoasterii: cunoasterea despre lumea reala, care este testata in mod constant in raport cu aceasta lume.
Ceea ce functioneaza si este in acest sens „adevarat” se pastreaza. Viata, potrivit omului de stiinta, este o cunoastere dovedita care a rezistat testului timpului geologic. Din acest punct de vedere, acceptarea cautarii cunoasterii ca un posibil sens al vietii pare a fi literalmente o alegere naturala.
Poate ca intrebarea despre sensul vietii si despre scop nu va fi niciodata pe deplin inteleasa. Ideea acestuia poate fi diferita pentru fiecare persoana. Dar acest lucru nu inseamna deloc ca nu ar trebui sa va supraincarcati creierul cu cautarea raspunsului la aceasta intrebare.
Cunoasterea si intelegerea propriilor valori ajuta la intelegerea motivului pentru care fiecare dintre noi a venit pe aceasta lume. Iar cu ajutorul intelegerii sensului vietii, o persoana poate nu numai sa traiasca fericiti anii care i-au fost alocati si sa supravietuiasca vremurilor grele, ci si sa isi imbunatateasca semnificativ sanatatea si sa se motiveze pentru mari realizari.