Te-ai întrebat vreodată de ce medicii de la urgență par mereu într-o cursă contra cronometru când vine vorba de neurologie? Ei bine, în cazul unui AVC, fiecare minut înseamnă aproximativ 1,9 milioane de neuroni pierduți definitiv. Sună brutal, dar asta e realitatea crudă a modului în care creierul reacționează atunci când alimentarea cu sânge este întreruptă, iar recunoașterea rapidă pentru simptomele care pot indica un accident vascular cerebral face diferența dintre o recuperare completă și o viață marcată de dizabilități.

Cum recunoști rapid un accident vascular cerebral

De cele mai multe ori, un AVC nu doare. Și tocmai aici e capcana. Dacă un infarct miocardic te pune la pământ cu o durere toracică insuportabilă, accidentul vascular cerebral este mult mai parșiv. Poate începe cu o simplă amorțeală sau cu o senzație ciudată că nu-ți mai găsești cuvintele. Cel mai simplu mod de a evalua situația, pe care îl recomandă toți neurologii de la spitalele mari din București sau Cluj, este testul FAST.

F (Face – Fața): Roagă persoana să zâmbească. Dacă un colț al gurii rămâne lăsat sau fața pare asimetrică, e un semn clar. Apoi, cere-i să ridice ambele brațe (A – Arms). Dacă unul dintre ele cade necontrolat sau nu poate fi ridicat la același nivel cu celălalt, avem o problemă de motricitate. S (Speech – Vorbirea) se referă la dificultatea de a articula cuvinte simple. Dacă persoana „mănâncă” litere sau scoate sunete neinteligibile, nu mai sta pe gânduri. T (Time – Timpul) înseamnă că trebuie să suni la 112 imediat. Nu aștepta să treacă de la sine, pentru că nu va trece.

Semnele atipice pe care mulți le confundă cu oboseala

Există însă și situații când lucrurile nu sunt atât de evidente ca în manuale. Mi s-a întâmplat să aud povești despre oameni care au crezut că au doar o migrenă puternică sau că „i-a tras curentul”. De fapt, o durere de cap apărută brusc, din senin, descrisă adesea ca „cea mai rea durere din viața mea”, poate fi semnul unui AVC hemoragic. Nu e genul de durere care trece cu un paracetamol și un pui de somn.

Alte simptome care trec adesea neobservate includ:

  • Tulburări de vedere bruște, cum ar fi vederea dublă sau pierderea vederii la un singur ochi, chiar dacă durează doar câteva minute.
  • Pierderea echilibrului sau o amețeală atât de puternică încât persoana nu se mai poate ține pe picioare.
  • Confuzie mentală subită, unde omul nu mai știe unde se află sau ce zi este.
  • Dificultăți la înghițire, care apar din senin în timpul mesei.

Chestia e că aceste manifestări pot fi subtile. Uneori, pacienții resimt doar o furnicătură ciudată pe o parte a corpului, de la mână până la picior. Dacă simți că jumătate din corpul tău „nu-ți mai aparține” sau e amorțită complet, e cazul să te îngrijorezi, chiar dacă încă te poți mișca.

Diferența dintre un AVC ischemic și un atac ischemic tranzitoriu (AIT)

Mulți români fac greșeala de a ignora simptomele dacă acestea dispar după 15-20 de minute. Aceasta este marea eroare. În medicină, acest fenomen se numește Atac Ischemic Tranzitoriu sau, popular, „accident vascular minor”. De fapt, este un semnal de alarmă critic. Este modul creierului de a spune că un blocaj major este pe cale să se producă.

Dacă ai avut un episod în care nu ai mai putut vorbi timp de 5 minute, dar apoi ți-ai revenit complet, nu înseamnă că ești bine. Statisticile arată că un procent semnificativ dintre cei care suferă un AIT vor face un AVC major în următoarele 48 de ore sau în săptămâna care urmează. Practic, ai primit un avertisment gratuit. Profită de el și mergi la un control neurologic amănunțit, cu Doppler de carotide și eventual un RMN, pentru a vedea unde este problema de circulație.

Factorii de risc pe care îi putem controla în viața de zi cu zi

Nu e nicio surpriză că hipertensiunea arterială este inamicul numărul unu. Problema în România este că mulți pacienți își iau tratamentul „după ureche” sau doar când simt că le bubuie tâmplele. Tensiunea mare nu se simte mereu, dar macină vasele de sânge zi de zi. Dacă ai valori constant peste 140/90 mmHg, riscul tău de a căuta pe Google simptomele care pot indica un accident vascular cerebral crește exponențial.

Pe lângă tensiune, fibrilația atrială este un alt „ucigaș tăcut”. Este acea aritmie în care inima bate neregulat, favorizând formarea unor mici cheaguri de sânge care pot pleca direct spre creier. Dacă simți că inima îți „o ia la goană” fără motiv sau că bate haotic, un simplu EKG îți poate salva viața. Adaugă aici fumatul, care rigidizează arterele, și sedentarismul, și ai rețeta perfectă pentru un dezastru vascular la 50 sau 60 de ani.

Ce să faci și ce să NU faci până vine ambulanța

Dacă ești lângă cineva care pare să aibă un AVC, primul instinct este să îi dai un pahar cu apă sau o pastilă de tensiune. Nu face asta! Dacă persoana are dificultăți de înghițire, se poate îneca, iar pastila poate scădea tensiunea prea brusc, ceea ce agravează ischemia cerebrală în acele momente critice. Cel mai bine este să așezi persoana pe o parte, într-o poziție stabilă, să desfaci hainele strâmte la gât și să notezi exact ora la care au început simptomele. Medicii vor avea nevoie de această informație pentru a decide dacă pot administra tratamentul de tromboliză, care se poate face doar într-un interval scurt de timp, de regulă sub 4,5 ore.

Întrebări frecvente

Poate un AVC să apară la tineri sub 40 de ani?

Din păcate, da. Deși incidența crește cu vârsta, vedem tot mai multe cazuri la tineri din cauza stresului extrem, a consumului de substanțe energizante în exces, a malformațiilor vasculare nediagnosticate sau a problemelor de coagulare a sângelui. La tineri, simptomele sunt adesea ignorate pentru că „sunt prea tineri să pățească așa ceva”.

Care este diferența dintre AVC ischemic și cel hemoragic?

Cel ischemic este cel mai des întâlnit (aproximativ 85% din cazuri) și apare când un cheag blochează o arteră. Cel hemoragic apare când un vas de sânge se rupe și sângele inundă țesutul cerebral. Simptomele pot fi similare, dar cel hemoragic este adesea însoțit de o durere de cap fulgerătoare și vărsături.

Este adevărat că aspirina ajută în timpul unui AVC?

Nu lua aspirină înainte de a ajunge la spital și de a face un CT. Dacă accidentul este de tip hemoragic (sângerare), aspirina va subția sângele și va agrava masiv hemoragia. Tratamentul se stabilește doar după ce medicul vede imagistic despre ce tip de AVC este vorba.

Cât de mult contează stilul de viață după un prim episod?

Contează enorm. După un prim AVC sau AIT, riscul de repetare este foarte mare în primul an. Controlul riguros al glicemiei, renunțarea definitivă la fumat și o dietă săracă în sare pot reduce riscul de recidivă cu peste 50%. Nu e doar teorie, e supraviețuire pură.

Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Dacă dumneavoastră sau cineva din apropiere prezintă simptome neurologice suspecte, apelați imediat serviciul de urgență 112. Consultarea unui medic neurolog este singura cale sigură pentru diagnostic și tratament corect.

Până la urmă, corpul nostru ne trimite semnale tot timpul, doar că noi am învățat să le ignorăm în zgomotul cotidian. Un braț care amorțește sau un cuvânt pe care nu-l poți pronunța nu sunt doar „semne de oboseală”, ci strigăte de ajutor ale creierului. Data viitoare când simți că ceva nu e în regulă, mai bine mergi degeaba la urgențe decât să ajungi prea târziu.